Se vorbește mult despre cancer, despre prevenție, tratamente de ultimă oră și tehnologii tot mai performante, dar rareori este adus în discuție un subiect la fel de important pentru pacienții oncologici – nutriția lor corectă, respectiv lipsa ei care se numește malnutriție. Nutriția în cancer îi duce pe mulți cu gândul la măsuri extreme precum eliminarea cărnii și a lactatelor ori căutarea unor soluții așa-zis miraculoase din diverse plante. Nici medicii nu îi dau nutriției oncologice atenția și importanța cuvenite – majoritatea cazurilor nu sunt tratate într-o echipă care să includă și specialistul în dietă, iar în România pacienții care merg totuși la un astfel de expert să îi ceară sfatul o fac din proprie inițiativă și rareori integrează în tratament indicațiile corecte. Situația nu este radical mai bună în alte țări, în SUA vorbindu-se chiar despre o “adevărată epidemie” de malnutriție.
O scădere cu doar 5 % a greutății corporale a unui suferind de cancer poate prezice o durată de supraviețuire mai mică. De altfel în toate ghidurile oncologice principiul de bază este acela că greutatea se corelează direct proporțional cu prognosticul și supraviețuirea. Cu alte cuvinte, pierzi în greutate, prognosticul devine din ce în ce mai nefavorabil, recidivele sunt din ce în ce mai amenințătoare și rata de supraviețuire scade.
În funcție de tipul tumorii, până la 85% dintre pacienții diagnosticați cu cancer se confruntă cu o scădere involuntară în greutate. Iar studiile arată că această scădere este asociată adesea cu întreruperea tratamentului – un pacient slăbit nu mai face fața ședințelor solicitante de chimioterapie sau radioterapie, cu infecții puternice – un organism malnutrit nu are o imunitate rezistentă, cu reinternări frecvente și o mortalitate timpurie. O cercetare publicată în 2015 în Journal of Clinical Oncology a demonstrat că pacienții cu o greutate stabilă și un IMC (indice de masă corporală) de 28 sau peste au avut o rată de supraviețuire de aproape 5 ori mai mare decât cei care au pierdut 15% sau mai mult din greutate și aveau un IMC de 22 sau sub această valoare. Vorbim despre o supraviețuire analizată în cadrul cercetării de 20,5 luni față de 4,3 luni. Chiar dacă studiile nu sună bine și sunt conștienți că trebuie să se alimenteze ca la carte, pacienții oncologici au dificultăți în acest proces. Depresia, efectele adverse ale chimioterapiei sau radioterapiei fac alimentația tot mai anevoioasă. Așa apare cașexia.
Cașexia este o manifestare frecventă a neoplaziei care trebuie suspectată la pacientul cu cancer cu o scădere a greutății corporale de peste 5% din greutatea dinainte de boală, și care este certă la o scădere de peste 10%. Cașexia este un sindrom complex manifest clinic prin scădere progresivă involuntară a greutății corporală, scăderea apetitului și modificări biochimice. Efectele clinice ale cașexiei sunt risc crescut de morbiditate/mortalitate, scăderea toleranței și un răspuns nesatisfăcător la tratament comparative cu pacienții normali, alterarea statusului imun, creșterea costurilor tratamentului, deces prin complicații nutriționale (la 20% dintre pacienții oncologici). Circa 40% din pacienţii oncologici dezvoltă cașexie în cursul tratamentului. Cancerele sferei ORL (40%), esofagiene (78,9%) şi pancreatice sunt cel mai frecvent asociate cu cașexie. Mecanismele caşexiei neoplazice sunt puţin înţelese în prezent. Caşexia diferă de înfometarea propriu-zisă (survine atunci când neoplazia generează un sindrom inflamator generalizat), şi suplimentarea alimentaţiei nu este singura modalitate de a redresa starea de nutriţie a pacientului. Cu alte cuvinte, creșterea cantităților din farfurie nu este o soluție pentru cașexie, pentru aceste goluri nutriționale care influențează negativ lupta cu boala. Conștienți că pacienții oncologici trebuie ajutați, cercetătorii au mutat în laborator problema nutriției corecte în contextul imposibilității unei hrăniri obișnuite. Așa au apărut super-suplimente alimentare destinate bolnavilor de cancer. Adică băuturi extrem de concentrate, cu o formulă bine calculată a nutrienților, cu multe proteine, mulți acizi grași, puțini carbohidrați și cu o valoare calorică de 400 kcal/200 gr. E ca și cum consumi echivalentul unei mese cu ciorbă și fel principal consistent doar din acel pahar de băutură-supliment. Piața acestor produse este într-o continuă dezvoltare în întreaga lume, în Europa Medifood cu produsele Medidrink concepute în Elveția și-a asumat rolul de pionier în cercetarea și dezvoltarea unor produse bazate pe evidențe științifice și pe profilul pacienților. Suplimentele nutriționale Medidrink, despre care puteți citi mai multe aici pot fi comandate la acest link